1 martie

Pentru prima oara dupa mult timp, am uitat de 1 martie. Drept este ca nici vremea nu m-a ajutat: ceata, frig, umezeala... ceva ca un sfarsit de noiembrie, doar ziua este mai lunga. Nici acasa nu e mai bine, santierul din bucatarie se prelungeste si data la care asteptam marea realizare intarzie tot mai mult. Astazi am descoperit ca blatul are unele defecte, deci trebuie comandat inca o data - in traducere exacta patru saptamani de asteptare in plus. Inca nu am desfacut toata mobila, surprizele mai pot aparea.
Numai la martisor nu am avut timp sa ma gandesc. Mintea imi este ocupata cu posibila schimbare de post (tinand cont ca nu am avut toate raspunsurile oficiale, prefer sa consider ca nimic nu este inca sigur), cu planuri de vacanta si de pictura. Vacanta mai are mult de asteptat, nici macar pentru Pasti nu am luat o hotarare (este deja foarte tarziu in lumea super-planificata in care traiesc), iar vara este foarte departe. Pictura... Mi-am ocupat tot timpul disponibil cu ea, dar conditiile nu sunt tocmai prielnice (am nevoie de pace, liniste, atmosfera senina).
Am inceput cursul online al Alisei Burke - sketchbook delight. Nu este chiar ce m-am asteptat (mai nimic despre desen in sine, doar despre tehnici de realizare a schitelor), dar este plin de inspiratie. Cred ca investitia a meritat din plin, pentru ca mi-am reluat caietele de schite, mi-a scos din praf cutiile cu acuarele (o mare iubire de care mi-a fost mereu teama pentru ca nu am stiut sa o abordez) si... m-am lansat curajoasa in visari. Pentru ceea ce lipseste, am reluat cu mai multa maturitate metoda 'The Art of Abstract Painting', una dintre cele mai bune carti de acest tip din colectia mea (nu tocmai limitata!). Pentru prima oara dupa atatia ani, am inteles cu adevarat la ce foloseste un caiet de schite. Am inteles ce inseamna sa lucrezi o pagina in fiecare zi, cat de impresionant este progresul si cat de pasionant procesul. Cat de mult inveti de la o schita nu mai pare de un A5. Asadar, o pauza binevenita pentru panzele mari, sevalet si infernul curatarii pensulelor de acrilic. O mare bucurie, intre atatea asteptari si incertitudini.
Inca departe de imaginile care ma bantuie zi si noapte, cateva pagini din noul meu caiet. Cu bucuria de a impartasi rabdarea, concentrarea, invatarea.

Pagina 'de garda' a noului meu caiet (format A5, Canson XL - preferatul meu inca de pe vremea primelor cautari):

Dupa prima lectie a Alisei, in incercarea de a 'termina' o pagina, de a o umple cu forme similare si de a-mi insusi 'tehnica'.

Reluarea metodei abstracte dupa Rolina van Vliet. O varianta probabila pentru o noua 'Poveste de toamna'.

O pagina in care formele regulate si culorile neutre prind viata si ritm cu ajutorul liniilor.

Pornind de la un desen complet liber facut cu masca fluida pentru acuarele, o combinatie de culoare care ma trimite cu gandul la India:

Abstractizare pornind de la o fotografie - o gramada de pietre. Pe langa armonia culorilor (verde-rosu, combinatie pe care nu prea o lucrez, plus culori neutre - ocru, Sienna arsa si un galben indian), la sfarsit descopar fara sa vreau combinatia de linii drepte si linii abrupte cu linii curbe, oarecum libere. Imi promit sa dezvolt ideea.

A doua zi (astazi), pornind de la aceeasi fotografie, o combinatie de culori calde si dezvoltarea temei 'pietre'. Imi dau seama la sfarsit ca as fi putut sa ma joc mai bine cu hasurile pentru mai mult ritm si viata. Voi relua cu siguranta, intr-o noua combinatie de culori.

In fine, o schita mai mare, pornind de la cateva linii complet libere, ajungand la ceva aproape constructivist. Culori similare cu combinatia 'indiana', dar mult mai transparente si mai stralucitoare (aici am lucrat cu acuarele de calitate net superioara).



Cu bucuria invatarii, sa ne dorim o primavara luminoasa.